Muzică tradiţională

O baladă, cunoscută și cu numele „Todor și Palaga”, ne spune că în vremurile de demult, doi îndrăgostiți, neavând învoirea părinților, s-au dus în Tăul Morărenilor și s-au înecat, iar din trupurile lor au crescut „rug și rujiță”:

„Doi tineri ce se iubea
Și părinții nu-i voia,
Când o fost, pe la luat,
Înt-un tău s-o aruncat
Și părinții i-o aflat,
La măr cu  frunza rotundă,
Unde-i apa mai afundă,
La măr cu frunză rotată,
Unde-i  apa tâlburată.
Pe ei de-acolo i-o scos.
Și pe el l-o astupat,
L-o astupat din sus de drum
Și pe ie din jos de drum.
Și din el că și-o crescut
Tăt un ruguț mândru, sfânt
Și s-o-ntins peste pământ.
Și din ie că și-o crescut
O rujiță mândră, sfântă.
Rugu-atâta s-o întins
Și rujița o cuprins.
Cine pe drum, cum trecea,
Numai  tăt așe zicea:
- Nin uitați-vă, o dată,
Că nu-i dragoste curată
Că-i cu doruri mestecată.
Cine despărțe(ște) doi dragi,
Ducă-i corbii carnea-n fagi,
Cine despărțe(ște) doi dulci
Ducă-i corbii carnea-n ciungi,
Cioantele pe sub butuci.
Și pe noi ne-o despărțit
Și-amândoi ne-am omorât”.


Iată o colindă a copiilor mici. Când au trei-patru ani, coconul sau cocoana sunt însoțiți de obicei de tatăl lor, pentru a-și colinda nașul de cununie și botez:

Puică neagră șede-n prag,
Scoală, gazdă, dă-mi colac;
De mi-i da, de nu mi-i da
Altu nu ț-oi colinda
Că mi-i scurtă gubuța
Și mă tem c-oi îngheța.
Puică neagră cu o labă,
Mie cinci colaci îmi treabă.
S-ajungeți multe sări
Ca sara din ia sară!


De Bobotează, când preotul umblă cu crucea pe la gospodării, copiii merg în fața preotului, un fel de „vestitori”, cântând „Tiralexa” (Kir eleison – Domnul fie lăudat):

Tiralexa, Doamne,
Grâu de primăvară
Și-n pod și-n cămară
Și pe prismă-afară
Urare (recitat): Să ai, gazdă, sănătate
Belșug mare la bucate,
Mărhăile să vă trăiască,
Pomii toți să vă rodească!
Să aveți viață bună
Cu familia dimpreună!
Câți cărbuni în vatră
Atâția pețitori la fată!
Câte pene pe cocoș
Atâția copii frumoși!